Se lasa seara peste codrul verde
Si soarele se duce la culcare,
Iar vantul dintr-o data sufla rece,
Parca nervos pe soare sa nu plece.
Se-nfurie si sufla in rafale,
Imprastiind vreo patru nori de ploaie,
Ce n-au mai apucat, luati de val,
Sa ude codrul verde de stejar.
In codru-acum e noapte, e tacere,
Doar vantul mai trimite cate-o adiere,
S-a linistit si-i gata de culcare,
Ca e tarziu, e noapte si-i racoare.😏
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu